9. EXTENSIA OLTEANĂ

[p. 150]

9.2. Situri problematice.

[continuare]

Dacă Fântâna lui Obedeanu, din Craiova, a rămas nepublicată, s-a publicat în schimb un scurt raport despre un alt obiectiv de secol VI din imediata apropiere, şi anume de la Făcăi[41]. Acesta este numele unui sat din comuna suburbană Branişte, la sud de şoseaua Craiova-Bechet [v. harta 2], unde s-au efectuat lucrări de salvare în anii 1968-69, afectând 180 m² de teren. Pentru o suprafaţă atât de mică, rezultatele au fost foarte bune: o aşezare de secol VI şi una de secol X. Din cele 5 locuinţe de secol VI care au fost interceptate, situaţia este mai clară în două, de facturi diferite. Locuinţa 2 avea dimensiunile gropii de 4 x 3,5 m., fiind adâncită 0,7 m. sub nivelul de călcare. Cuptorul era amenajat în pământ cruţat, pe latura de NNV, cu orificiu de 0,1 m. în centrul bolţii; ar fi deci o variantă a cuptorului cu “horn” din câmpia munteană, singurul exemplar de acest fel pe care îl cunosc în Oltenia, burduşit cu pietre (în loc de vălătuci, cum este “scenariul” obişnuit). Locuinţa 5 este pătrată, cu latura de 3,5 m. şi are 6 găuri provenind de la bârne de susţinere a acoperişului, câte 3 pe două laturi afrontate, fiind săpată 0,75 m. sub nivelul de călcare. Locuinţa era dotată cu pietrar şi “tavă portativă”; sub vatra pietrarului era amenajat un pat de pietre (probabil legat cu lut), ceea ce constituie o raritate în mediu Ipoteşti-Cândeşti, pe care personal o interpretez tot ca o încercare de impermeabilizare a solului nisipos. Materialul ceramic este puţin, fragmentar (în termenii raportului)[42] şi prost publicat (în termenii mei)[43]. Deşi raportul între tehnici nu este precizat nicăieri, citim printre rânduri că ceramica lucrată la roată este net minoritară (sunt publicate 4 fragmente mici), dar de bună factură, asemănătoare cu cea de la Sucidava[44]; aprecierea venind de la cineva care a lucrat la Sucidava, este de luat în seamă. Ceramica modelată cu mâna se împarte, ca la Gropşani, în specia lucrată din pastă cu cioburi pisate şi specia cu nisip şi pietriş. Morfologia primei specii este aproape de un tip generic slav, cu baza însă lată, apropiată deci aspectului Târgşor (care – întâmplare? – este caracterizată de ceramica pisată în pastă); morfologia celei de a doua specii are situetă mai zveltă, cu bază îngustă şi picior evazat (dacică, în principiu). Una dintre aceste oale este decorată cu o cruce fragmentară, de mari dimensiuni[45].

Am enumerat principalele caracteristici ale aşezării de la Făcăi pentru a sublinia asemănările cu Gropşani, într-o etapă care totuşi pare mai târzie, cât şi unele aspecte particulare, care să completeze posibilităţile de exprimare ale siturilor din Oltenia.

DETALII - Mărăcinele

- Ostrovul Mare

- Clisura Dunării

ÎNAPOI LA § 9.2.

ÎNAPOI LA CUPRINS VOLUM I

ÎNAPOI LA INDEX

---

[41] TOROPU & 1971.

[42] TOROPU & 1971, fig. 5-7.

[43] Singura piesă întreagă (TOROPU & 1971, fig. 5/1) este publicată ca fotografie făcută unei furnici, respectiv aproape de sus, evident, inutilizabilă pentru măsurători.

[44] TOROPU & 1971, p. 62.

[45] TOROPU & 1971, p. 59, fig. 61; autorul spune “cruce gamată”, dar nu prea am înţeles de ce (probabil calitatea fotografiei să fie de vină)